Palatul micului Trianon

Eram într-un loc unde făceam poze. O băbuţă se apropie de mine şi mă întreabă:

- Ce faceţi, filmaţi?

- Nu, facem poze, zic.

- Păi văd că filmaţi!

- Nu filmăm, facem poze, avem aparate foto.

Atunci, insistenţa băbuţei mi s-a părut ciudată, dar am considerat că e greu pentru ea să facă diferenţa între un aparat de fotografiat şi unul de filmat, aşa că am trecut peste.

- Aţi venit aici la domniţă? (întreabă băbuţa)

- Care domniţă, cum o chema? (eu)

- Nu ştiu maică, sunt de 70 de ani aici şi n-am prins-o.

Începutul este exact acum 100 de ani, în 1907, când Grigore Gheorghe Cantacuzino (1833-1913), prim-ministru al României între 23 aprilie 1899 şi 19 iulie 1900, a început construcţia unui palat în comuna Floreşti din judeţul Prahova, la dorinţa fiicei sale, principesa Alice Cantacuzino. Supranumit Palatul micului Trianon, a fost caracterizat de către generalul german Von Paulus, „un palat mai izbutit şi mai măreţ, decât originalul de la Paris” (Palatul Marelui Trianon de la Versailles).

Palatul avea 365 de dormitoare pentru fiecare zi din an, 7 săli de bal, mai multe saloane şi înconjurat de un parc dendrologic cu lăstare de Tisa, eucalipt şi liliac african.

Ce este acum veţi vedea în pozele următoare, dar cum s-a ajuns la imaginea actuală este greu de trecut cu vederea. După ce l-au păzit nemţii ca pe o valoare naţională, considerat „o bogăţie de nepreţuit” în memoriile generalului Von Paulus, au venit ruşii care s-au alimentat cu câteva coloane ionice din piatră de Albeşti. Apoi ţăranii au mai luat şi ei câte ceva să-şi înfrumuseţeze gospodăriile în stil baroc, renascentist sau neoclasic, iar la cutremurul din 1977 au picat coşurile şi zidurile interioare.

Citind un articol din ziarul România News am mai aflat că momentan palatul e un decor perfect pentru turnarea unor videoclipuri şi asta mi-a dus imediat gândul la băbuţa care tot insista că noi filmăm acolo.

În concluzie, astfel de monumente ar trebui renovate şi bine mediatizate, că pe lângă importanţa lor istorică, pot fi surse de venit semnificativ în turism (modelul european de a scoate bani din turism are la bază istoria).

Bibliografie: România News

Stâlp de lumină stradală din Floreşti, acum dotat cu bec electric